Există un moment în care o anchetă este finalizată și rezultatul nu este cel la care v-ați gândit. Imaginea internă — ceea ce presupune managementul despre cum gândesc părțile interesate — diferă de ceea ce se spune extern. Această diferență este incomodă, iar reflexul este să o explicați: întrebarea a fost formulată greșit, eșantionul nu a fost reprezentativ, momentul a fost nefericit. Înainte de a face ceva cu rezultatul, este util să înțelegeți mai întâi de ce această abatere există aproape întotdeauna. Puteți citi despre asta în de ce imaginea dumneavoastră diferă de cea a părților interesate.
Trust Baseline a fost conceput în jurul unei singure comparații: o anchetă internă alături de o anchetă externă a părților interesate. Nu pentru a stabili cine are dreptate, ci pentru a face vizibilă diferența dintre ceea ce crede managementul că se petrece și ceea ce se spune. Această diferență este primul rezultat. Nu un scor, nu un procent — o imagine a locului în care presupunerile din interior și semnalele din exterior diverg.
Aceasta este o exercițiu diferit de a întreba cum se simte cineva față de organizația dumneavoastră. Sentimentul nu este o măsurare, iar diferența dintre cele două este adesea subestimată în momentul în care apare pe masă un rezultat care nu corespunde așteptării. Mai multe despre asta puteți citi în de ce sentimentul nu este o măsurare și ce faceți cu diferența.
Este important să păstrați limita clară. Trust Baseline nu spune nimic despre ce crede o parte interesată — asta nu știm, până când o spune ea însăși. Ceea ce noi facem vizibil este diferența dintre presupunerea internă și semnalul extern. Dacă acea diferență este mare, este un indiciu că există ceva de investigat, nu o afirmație despre ce este exact greșit sau la cine. Cum măsurați încrederea fără a o cere direct celor care sunt deja pozitivi este descris în cum măsurați încrederea fără a o cere celor care sunt deja pozitivi.
Dacă așteptarea internă este mai mare decât semnalul extern, prima întrebare nu este cine are dreptate. Întrebarea este ce s-a petrecut între ceea ce s-a promis și ceea ce s-a perceput. Adesea diferența nu se află în decizii mari, ci în mici angajamente care au fost făcute și nu au fost respectate. Nerespectarea unui mic angajament costă mai multă încredere decât neefectuarea unei investiții mari — nu pentru că investiția este neimportantă, ci pentru că un angajament creează o așteptare care este măsurabilă. Exact de aceea există un tracker de angajamente în acest instrument: nu pentru a înregistra intenții, ci pentru a urmări ce s-a spus și ce s-a întâmplat din acestea.
Trust Baseline oferă diferența, tracker-ul și un ritm de semnal — un moment recurent la care se măsoară din nou dacă distanța dintre imaginea internă și semnalul extern crește sau scade. Ce faceți cu această informație nu este ceva asupra căruia acest instrument se pronunță. Nu există sfaturi personalizate, nicio recomandare, niciun „trebuie să". Există o structură care face întrebarea repetabilă, astfel încât un rezultat care nu convine să nu fie explicat o singură dată, ci să fie revăzut la următoarea măsurare.
Această repetare este și locul în care diferența își câștigă valoarea. O singură măsurare arată o diferență; o serie de măsurări arată dacă acea diferență se schimbă sub influența a ceea ce s-a decis intern și s-a spus extern. Dacă patru departamente care vorbesc cu aceeași parte au aceeași imagine este, în acest sens, o întrebare care devine adesea vizibilă doar atunci când puneți diferența una lângă alta — mai multe despre asta în ce înseamnă dacă patru departamente vorbesc cu aceeași parte. Și întrebarea cum puneți în balanță influența și afectarea părților interesate face parte din aceeași structură: vezi ce este o matrice influență-afectare și, mai practic, cum evaluați influența.
Trust Baseline este în construcție. Nu există un tablou de bord pe care îl puteți deschide astăzi și niciun raport pe care vi-l putem trimite. Cei interesați se pot înscrie pe lista de așteptare; preferăm să spunem că se mai construiește încă decât să oferim ceva ce nu există încă.
O diferență între imaginea internă și semnalul extern apare adesea în momente în care organizația se confruntă și cu alte întrebări despre unde se duce capacitatea — cine face ce muncă și dacă acea muncă corespunde cu ceea ce se așteaptă din exterior. FTE TO AI are pentru asta un scan al muncii care, independent de această problemă de încredere, cartografiază pe sarcină ce parte a muncii este eligibilă pentru a fi preluată de AI. Pentru un CEO sau CSO care se întreabă unde își petrece organizația timpul și atenția în timp ce se măsoară încrederea părților interesate, acel scan este un punct adițional din care să privească propria organizație.
Vraag maar. Het interessantste antwoord komt meestal van wie u nog niet heeft gesproken.
Answers come from this site’s knowledge base. Not tailored advice, and not a scan of your company.